Istoria acestor locuri ne arată că, în timp, aşezările ce se găsesc unite într-o comună au luat naştere ca urmare a stabilirii unor vechi nuclee de agricultori care lucrau aceste pământuri. Cele mai vechi însemnări cunoscute despre aceste locuri sunt cele legate de satul Ungheni. Astfel într-un uric de la Alexandru cel Bun din anul 1429 se pomeneşte despre "Unghiul îngust". Profesorul Costăchescu spune că acest Unghi îngust, probabil un cot al Prutului, a dat denumirea satului Ungheni de astăzi.
În alte acte din anul 1442, Stefan Voievod al Moldovei întăreşte Martei, sotia boierului Mihu-Andronic, două iezere între Prut şi Jijia şi poienile ce se ţin de Unghiul (satul Ungheni de astăzi), care pe atunci forma o singură aşezare cu Unghiul din Basarabia.
Cercetând denumirile satelor din stânga şi dreapta Prutului constatăm o simetrie uimitoare, ca si cum râul ar fi tăiat în două localităţile, ele purtand acelaşi nume: Sculeni, Ungheni. La această regulă Bosia face excepţie, în dreptul Bosiei aflându-se Manzăteşti. Aceasta pentru că, în trecut satele Bosia, Bereşti şi Marhonda formau de fapt Manzăteştii Vechi.
Satul Ungheni face parte din comuna Ungheni, iar cele doua entităţi nu se pot confunda deoarece reşedinţa comunei Ungheni este satul Bosia.
Despre existența satului Ungheni sunt date permanente între anii 1443 si 1858. Satul, împreună cu Bereşti și Mânzăteşti au aparținut când mănăstirii Galata, când mănăstirii Sfântul Sava. La începutul secolului al XVIII-lea satul se afla în calea drumurilor comerciale care faceau legătură cu alte târguri și orașe, care legau Moldova de Rusia.
În anul 1868 începe construirea căii ferate Iaşi-Ungheni, a gării, a podului metalic peste Prut și refacerea drumului Iaşi-Ungheni. Satul devine punct de frontieră și cunoaște o dezvoltare importantă.
Statistica anulul 1907 consemnă: satul Ungheni, cu 411 locuitori, cu un spital județean, un post telefonic la gară și un post de jandarmerie cu local închiriat. Astăzi satul Ungheni are aproape 700 de locuitori, 240 de gospodării și 205 locuințe, o școală primară, o grădiniță, o biserică, o gară.
În anul 1911 începe zidirea bisericii cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie”. Lucrările la această biserică au avut de suferit datorită primului război mondial. Sfinţirea bisericii din satul Ungheni s-a făcut în anul 1923, în timpul regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, mitropolit al Moldovei şi Sucevei fiind ÎPS Părinte Pimen Georgescu.
În 6 martie 2011 a avut loc hirotonirea şi instalarea în parohie a părintelui paroh de astăzi Silviu Tătulea, de către PS Părinte Episcop Calinic Botoşăneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor.
